EID este rezultatul cheie al proiectului RESCULT. Ea reprezintă un instrument complex menit să asiste operatorii ce intervin în situaţii de urgenţă, autorităţile locale şi factorii de decizie pentru protejarea patrimoniului cultural în caz de dezastre. Componenta esenţială este o bază de date, proiectată şi implementată pentru a asista operatorii ce intervin în caz de urgenţă prin intermediul a şase interfeţe diferite: 1. patrimoniu cultural, 2. informaţii despre dezastre, 3. modele 3D, 4. analiza de risc, 5. propuneri de variante de soluţii, 6. crowdsourcing.

"Producţia de cupru preistorică în Alpii centrali şi de est – dinamici tehnice, sociale şi economice în spaţiu şi timp" (D-A-CH) este un proiect comun austriaco-elveţian. Economia cuprului în regiunea Alpilor centrali şi de est a jucat un rol major în furnizarea de  metal în timpul epocii bronzului şi a epocii timpurii a fierului în Europa centrală. În acea perioadă economia regiunii Alpilor s-a schimbat considerabil deoarece mineritul şi producţia de metal au transformat zone întinse cu peisaj agrar şi zone îndepărtate în regiuni incipient industrializate. În cadrul acestui proiect de cercetare comun au fost alese trei dintre zonele cele mai importante producătoare de cupru: (1) districtul Schwaz/Brixlegg din nordul Tirolului, Austria, (2) districtul Mitterberg din Salzburg, Austria şi (3) districtul Oberhalbstein din Grisons, Switzerland. Există multe dovezi arheologice referitoare la urme de minereu de cupru şi/sau metalurgie în toate aceste zone miniere ale epocii bronzului şi epocii timpurii a fierului, cercetările arheologice dintr-un număr considerabil de situri fiind într-un stadiu avansat. Starea cercetărilor reprezintă o bază excelentă pentru un studiu supra-regional care să trateze dinamica producţiei preistorice de metal la scară mare în cele trei zone cheie amintite anterior. Proiectul îşi propune să efectueze un studiu comparativ şi diacronic ale acestor importante trei zone preistorice de minerit al cuprului pe baza unor investigaţii specializate (miniere-)arheologice, unor date cronologice foarte precise utilizând dendro-cronologie şi a unor analize geo-chimice şi evaluări econometrice. Scopul proiectului constă în a reconstrui şi a înţelege mai bine dezvoltarea şi semnificaţia celor trei zone, a dinamicii lor economice şi a interacţiunilor multiple din cadrul reţelei de producători de metal din Alpi. Rezultatul va fi integrat în contextul european al economiei metalului din epoca bronzului şi din epoca timpurie a fierului.

Scopul principal al inventarierii constă în a evalua şi a colecta informaţii actuale despre fiecare proprietate din zona studiată pentru a determina valoarea sa de interes sau de patrimoniu care ar trebui să fie recunoscute prin adăugarea respectivului obiectiv în Municipal Heritage Register sau pentru a aprofunda evaluarea pentru o eventuală clasare conform Ontario Heritage Act.

EAMENA
Vestigii arheologice în pericol din zona Orientului Apropiat şi Africii de Nord
(Sheldrick and Zerbini, 2017)
[AE] [BH] [DZ] [EG] [EH] [IL] [IQ] [JO] [KW] [LB] [LY] [MA] [MR] [PS] [QA] [SA] [SY] [TN] [YE]

Proiectul EAMENA a fost iniţiat în ianuarie 2015 pentru a răspunde ameninţărilor din ce în ce mai mari ce se manifestau la adresa siturilor arheologice din Orientul Apropiat şi Africa de Nord, fiind finanţat de Arcadia Fund şi Cultural Protection Fund şi dezvoltat de Universităţile Oxford, Leicester şi Durham. Proiectul a utilizat imagini satelitare pentru a proceda cat se poate de repede la crearea de înregistrări şi la punerea la dispoziţie a informaţiei despre siturile arheologice şi peisajele care erau în pericol.

Baza de date spatiale a proiectului EAMENA va furniza informaţii de bază pentru fiecare sit, inclusiv nivelul de risc şi legăturile existente între situri. Ea va fi accesibilă tuturor profesioniştilor şi instituţiilor din domeniul patrimoniului cultural care sunt interesaţi sau pasionaţi de patrimoniul arheologic extraordinar de bogat şi divers  din Orientul Apropiat şi Africa de Nord. Nu pot fi prevenite toate pagubele şi ameninţările asupra patrimoniului arheologic dar ele pot fi diminuate, punând astfel în centrul proiectului dorinţa de excelenţă în administrarea patrimoniului. În acest scop, EAMENA lucrează cu autorităţile competenteîn teritoriu pentru a limita pagubele probabile, pentru a partaja informaţia şi cunoştinţele profesionale, pentru a întări reţelele de specialişti şi pentru a creşte gradul de conştientizare. Munca de teren şi mobilizarea sunt componente esenţiale ale proiectului iar echipa EAMENA va efectua cercetări în cele mai ameninţate situri, vizitând (acolo unde este posibil) siturile pentru a evalua starea de conservare, a face înregistrări detaliate şi a stabili legături cu autorităţile naţionale  în scopul partajării datelor şi descoperirilor făcute.

1. Dezvoltarea  de VH (Virtual Hubs) la diferite scări teritoriale (regiuni, state membre, Uniunea Europeană), furnizând puncte de acces unice şi mutual consistente pentru sursele de date atât pentru        evelop VHs at different territorial scales (regions, member states, Europe), providing unique mediul geo-portalurilor) cât şi componentelor informatice (interfeţe de servicii, API).
2. Demonstrarea validităţii conceptelor, proiectării, implementării şi utilizării practice a VH prin intermediul dezvoltării unui set de 10 aplicaţii inovatoare în diferite domenii. Aplicaţiile propuse se vor adresa cerinţelor domeniului afacerilor, cetăţenilor şi instituţiilor publice, utilizând date geo-spaţiale deschise atât publice cât şi private.

Proiectul "Achiziţia şi administrarea datelor geo-spaţiale pentru patrimoniul construit şi natural dintr-o perspectivă europeană" (Geomatics Data Acquisition and Management for Landscape and Built Heritage in a European Perspective - GAMHer), câştigător al apelului PRIN2015 pentru Proiecte de cercetare italiene de interes naţional, este un proiect colaborativ care-şi propune să exploateze şi să valideze algoritmi, metodologii şi proceduri geo-spaţiale în cadrul noilor reglementări europene care necesită o utilizare mult mai extinsă şi eficientă a informaţiei digitale, aşa cum se cere în Agenda Digitală a Europei, în calitate de unul dintre cei şapte piloni ai Strategiei Europa 2020. Interesul principal al proiectului este manifestat asupra patrimoniului construit, cu accent pe patrimoniul cultural precum şi pe contextul teritorial şi de mediu. Pornind de la mulţimi (nori) de puncte şi trecând prin utilizarea GIS, BIM şi modelare 3D se pot obţine diferite niveluri de detaliere (LoD) pentru descrierea geometrică a entităţilor şi a informaţiei asociate, utile pentru promovarea inovării precum şi a colaborării dintre utilizatori. Nu se intenţioneazăca rezultatele proiectului să fie folosite doar de comunitatea specialiştilor din domeniul geo-spaţial ci, de asemenea, de comunităţi eterogene de utilizatori care exploatează imagini şi scanări laser în activitatea lor profesională curentă. În acest scop, GAMHer se concentrează pe necesitatea unei precizii asigurate pentru măsurătorile terestre şi pentru proiectele de monitorizare care folosesc tehnologiile fotogrammetrice şi de scanare laser, în special în cazurile în care sunt folosite în abordări cu scară variabilă pentru realizarea de documentaţii pentru patrimoniul construit sau natural, conservare şi management.

Sistemul informaţional al resurselor culturale din Massachusetts (The Massachusetts Cultural Resource Information System - MACRIS) permite interogarea bazei de date a Massachusetts Historical Commission dedicată bunurilor şi siturilor de patrimoniul cultural din regiune.

Obiectiv general: recuperarea şi protejarea reţelei de drumuri şi situri legate de Qhapaq Ñan, punând în evidenţă importanţa sa deosebită ca un element economic, social, cultural şi de legătură pentru diferitele popoare din spaţiul andin pre-hispanic, astfel încât în prezent contribuie la dezvoltarea aşezărilor umane conectate la această reţea de drumuri.

Agenţia naţională SAHRA (South African Heritage Resources Agency) a încheiat realizarea versiunii 2 a Sistemului informaţional al resurselor de patrimoniu al Africii de Sud, îndeobşte cunoscut ca SAHRIS. Dezvoltarea sistemului a început în ianuarie 2012 utilizând o platformă, Drupal Content Management System, care avea caracteristici pe care SAHRA le adoptase la nivel general, legate de utilizarea de software gratuit din categoria open-source. Versiunea 1 acoperă funcţionalitatea necesară administrării patrimoniului şi este integrată în sistemul naţional de inventariere a siturilor şi bunurilor de patrimoniu. Sistemul a fost testat şi folosit de personalul SAHRA începând cu luna mai 2012, fiind implementat în mai multe faze. Versiunea 2 acoperă funcţionalitatea necesară managementului siturilor şi colecţiilor.

Două centre de cercetare ale Academiei Sinica şi anume Center for Geographic Information Science şi Research Center for Humanities and Social Sciences coordonează cercetări multidisciplinare pe termn scurt, mediu şi lung care se concentrează pe subiecte înrudite în ştiinţele exacte şi umaniste. Pe baza cerinţelor aplicaţiilor de cercetare multidisciplinară, acestea sprijină colectarea de date precum şi construirea de baze de date şi de cunoştinţe precum şi construirea infrastructurii de date spaţiale. Începând cu anii 1990, s-au creat două sisteme-cadru spatio-temporale: "Infrastructura civilizaţiei chineze în timp şi spaţiu” (Chinese Civilization in Time and Space, CCTS) şi "Harta culturală şi istorică a Taiwan-ului " (Taiwan History and Culture in Time and Space, THCTS). Scopul ambelor sisteme este să construiască o infrastructură bazată pe o aplicaţie GIS integrată cu zona de interes care se întinde asupra Chinei şi Taiwan-ului, de-a lungul întregii istorii a acestora şi având conţinutul referitor la civilizaţia chineză.

• să dezvolte modele geologice specifice regionale pentru a înţelege evoluţia paleo-geografică şi să le utilizeze pentru evaluarea probabilităţii de a descoperi situri arheologice de aşezări subacvatice precum şi pentru protejarea acestora.
• să optimizeze procesul de selecţie a regiunilor ţintă ideale pentru studii la scară detaliată care se bazează pe modele geografice regionale specifice. O largă gamă de instrumente folosite, de la examinarea prin satelit a zonelor ţintă optime din punct de vedere teoretic, măsurători cu fascicole multiple şi măsurători seismice de suprafaţă ale zonelor ţintă selectate până la dezvoltarea şi utilizarea inovatoare a cercetărilor seismice 3D de suprafaţă pentru zonele ţintă identificate. Datele obţinute în cadrul acestor studii vor putea fi direct introduse în aplicaţii GIS pentru prezentarea, interpretarea şi modelarea înfăţişării fizice a siturilor arheologice. Aplicaţiile GIS vor fi personalizate pe regimul sedimentelor şi datele iniţiale hidrodinamice pentru a evalua stabilitatea sitului şi starea de conservare.
• să monitorizeze parametrii biogeochimici din sedimentele tipice ale litoralului marin prin dezvoltarea de dispozitive data logging. Măsurătorile se vor fi referi ladegradarea materialelor arheologice organice în mediul marin şi vor fi folosite pentru evaluarea potenţialului de protejare a sedimentelor.
• să dezvolte noi tehnologii sub forma unor instrumente prototip pentru scafandri dedicate prelevării de eşantioane de sedimente din siturile arheologice şi a unor instrumente pentru evaluarea stării de conservare a lemnului arheologic îmbibat cu apă.
• să dezvolte şi să demonstreze tehnici inovatoare pentru extragerea artefactelor arheologice organice complexe şi cu deteriorări grave, îmbibate cu apă.
• să dezvolte şi să monitorizeze eficacitatea utilizării algelor artificiale şi a altor materiale sintetice pentru stabilizaea sedimentelor împrejurul siturilor arheologice. Va fi evaluată durabilitatea (deteriorarea) materialelor sintetice celor mai frecvent utilizate în protejarea siturilor.
• să transfere cunoştinţe şi să efectueze instruiri legate de utilizarea noilor tehnologii dezvoltate prin intermediul unei şcoli în teren şi a unui workshop. Aceste acţiuni vor avea drept ţintă potenţiali utilizatori finali din cadrul IMM-urilor implicate în proiect, studenţi, instituţii, alte organizaţii sau utilizatori responsabili pentru administrarea patrimoniului cultural subacvatic. Transferul de cunoştinţe va face posibilă informarea viitoarelor generaţii de arheologi marini şi de manageri de resurse culturale asupra tehnologiilor de ultimă generaţie precum şi asupra planificării spaţiale marine la scară europeană.

Nominalizările transnaţionale în serie din Patrimoniul Mondial constituie o adevărată provocare pentru modul în care patrimoniul cultural a fost administrat şi evaluat în trecut. Nominalizările transnaţionale în serie din Patrimoniul Mondial sunt unice prin aceea că sunt constituite din situri multiple listate ca o unică proprietate, distribuite în diferite ţări, implicând o mare diversitate de instituţii implicate în proces. Prin urmare, există o necesitate obiectivă pentru informaţii precise de referinţă în vederea monitorizării, raportării şi luării de decizii. Acest tip de nominalizări necesită metodologii şi instrumente diferite pentru îmbunătăţirea ciclului de monitorizare de la iniţierea nominalizării şi continuând cu raportările periodice. Studiul de caz CHRIS (Silk Roads Cultural Heritage Resource Information System) ilustrează utilizarea sistemului.

Principalul obiectiv al proiectului MEGA-Jordan (Middle Eastern Geodatabase for Antiquities) constă în dezvoltarea şi implementarea unui sistem naţional bilingv, in limbile arabă şi engleză, de informaţii geo-spaţiale pentru DoA (Department of Antiquities), sistem care să se bazeze pe tehnologii web. Proiectul MEGA-Jordan cuprinde următoarele componente:

• colectarea cerinţelor, crearea tipologiei de caz şi analiza de risc
• dezvoltarea de seturi de date
• dezvoltarea sistemului
• implementarea sistemului şi instruirea personalului
• monitorizarea sistemului şi întreţinerea sa

Bogatul patrimoniu arheologic al necropolelor pre- şi proto-istorice din zonele văilor Ticino şi Mezolcina cuprinde un număr de "indicii" care evidenţiază existenţa unor trasee de comunicare transalpină încă din aceste epoci îndepărtate. Cu toate acestea, aşezările preistorice sunt foarte puţin cunoscute între zona lacurile sud-alpină şi cea central-alpină. Cea mai scurtă legătură dintre nordul Italiei şi Europa centrală şi de vest traversează pasul Gotthard, o importantă rută comercială, atestată încă din Evul Mediu. Noile cercetări arheologice iniţiate în Leventina s-au concentrat pe istoria aşezărilor timpurii din această vale şi pe rolul său în cadrul contactelor transalpine. Lucrările din teren vizează în particular situl preistoric de la Airolo-Madrano «Mött Chiaslasc/In Grop» şi conexiunile sale din epoca bronzului şi a fierului. Proiectul cuprinde, de asemenea, cercetări palinologice şi paleobotanice în vederea reconstituirii peisajului natural şi cultural din valea Leventina precum şi realizarea de analize bazate pe tehnologia GIS a siturilor arheologice şi a contextului lor ecologic şi economic.

Universitatea NTUA (National Technical University of Athens) din Atena împreună cu Higher Technological Institute din Cipru au desfăşurat un proiect de cercetare bilateral între Grecia şi Cipru, care a fost finanţat atât de Secretariatul general pentru cercetare şi tehnologie din Grecia cât şi de Fundaţia de promovare a cercetării din Cipru. Obiectivele acestui proiect, cu indicativul "Aphrodite" au constat în proiectarea şi implementarea într-un mediu bazat pe tehnologii web a unui MIS (Monument Information System) pentru reconstrucţia precisă, utilizând tehnici de măsurare geodezice moderne, proceduri fotogrammetrice şi scanare laser terestră precum şi pentru realizarea de documentaţie şi arhive corespunzătoare monumentelor istorice.

MACHU (Managing Cultural Heritage Underwater) şi-a propus să sprijine modalităţi noi, superioare pentru managementul eficient al patrimoniului nostru cultural subacvatic şi să înlesnească accesul cercetătorilor, factorilor de decizie şi publicului larg la informaţia referitoare la patrimoniul cultural subacvatic.

MACHU a fost iniţiat ca un proiect cu o durată de trei ani, cu parteneri din şapte ţări, fiind finanţat de programul Cultura 2000 al Uniunii Europene. Proiectul s-a desfăşurat între septembrie 2006 şi august 2009.

RecorDIM (Recording, Documentation and Information Management) a fost un proiect organizat între 2003 şi 2007 de Getty Conservation Institute, unul dintre partenerii principali fiind CIPA. Principalul său impact a constat în promovarea paradigmei de "reducerea decalajului (bridging the gap) (...) dintre utilizatorii de informaţie (cercetători, specialişti în conservare din toate domeniile, manageri de proiect, specialişti în planificare etc) şi furnizorii de informaţie (fotografi, specialişti în realizarea diferitelor tipuri de înregistrari referitoare la patrimoniul cultural, geodezi, fotogrammetrişti etc)”, citatul fiind extras din pagina web a proiectului. Ideea de bază a proiectului RecorDIM a constat în "îmbunătăţirea practicilor din domeniul conservării/restaurării prin îmbunătăţirea capacităţii lor profesionale referitoare la documentaţie cum ar fi colectarea, crearea, administrarea şi interpretarea documentaţiei” (Getty Conservation Institute, 2010). Tehnologia GIS a fost considerată drept un instrument important pentru realizarea obiectivelor proiectului şi, prin urmare, unul dintre grupurile de lucru ale proiectului s-a numit “Generic GIS Template for the Management of Heritage Places”..

Scopul proiectului este să dezvolte o metodologie precisă şi puternică pentru a culege şi a modela 3D detaliile complete atât geometrice cât şi cromatice ale castelelor medievale din provincia Trentino. Proiectul este util pentru realizarea de documentaţii 3D precise cât şi pentru vizualizarea realistă a siturilor arhitecturale complexe de mari dimensiuni.

Proiectul LAHRS (Los Angeles Historic Resource Survey Project) are ca obiective:

• să evidenţieze şi să documenteze beneficiile culturale şi economice pe care le aduce comunităţii evidenţa cuprinzătoare a resurselor istorice de la nivelul unei aşezări urbane
• să dezvolte o metodologie profesională de evidenţă prin investigarea celor mai importante metode de evidenţă şi probleme de management (datele obţinute vor fi folosite în scopuri multiple care privesc protejarea vestigiilor istorice, educaţie, dezvoltare economica şi dezvoltarea comunităţii)
• să colaboreze cu administraţia locală şi cu instituţiile interesate în testarea metodelor de evidenţă
• să publice informaţii referitoare la practici de evidenţă şi să încurajeze protejarea vestigiilor istorice
• să servească drept resursă informaţională referitoare la metodele de evidenţă şi la problemele de management ale resurselor istorice pentru administraţia locală şi pentru sectorul privat

Aplicaţia dedicată inventarului monumentelor istorice şi siturilor arheologice din România (eGISpat), ca sistem GIS administrat centralizat, a fost proiectată să aibă funcţionalitatea necesară întreţinerii datelor geo-spaţiale şi a datelor parametrice asociate, realizării de analize avansate precum şi să producă hărţi şi rapoarte utilizând baza de date geo-spaţiale corespunzătoare Listei monumentelor istorice în care sunt înregistrate oficial toate monumentele istorice şi siturile arheologice ale ţării. Scopul eGISpat este este să înlesnească participarea instituţiilor de la nivel judeţean şi local în cadrul procesului de realizare a planurilor integrate de urbanism şi de amenajare a teritoriului precum şi în cadrul procesului de întreţinere a datelor de la nivel de judeţ referitoare la cercetările arheologice şi monumentele istorice.